After ’89: branduri de ieri și de azi
AWE. Adaptive Work Environment, parterul Palatului Universul – 25 octombrie 2018, ora 19.00
Despre subiectul conferinței: Primul eveniment discursiv din seria celor 3 organizate în cadrul proiectului Made În RO: 100 de ani de branding românesc readuce în prim-plan o retrospectivă a brandurilor de larg consum, venite din interbelic sau din comunism, care au supraviețuit într-o formă sau alta ori s-au adaptat cerințelor societății capitaliste. Reinventarea mărcilor de tradiție românești, acomodarea cu un “nou” public și o retorică diferită. Despre rezistență și rebranding.
Moderator: Florin Dumitrescu, publicitar, autor și antropolog
Invitați: Sorin Psatta, Integrated Communication Director BBDO România // Șerban Alexandrescu, Co-fondator Headvertising // Sorin Trâncă, Managing Partner Friends\TBWA
Talking points orientative:
- Primele reclame capitaliste după Decembrie ’89, ce vindeau, ce își doreau clienții? Amintiri de la primele brief-uri şi execuţii de reclame şi campanii.
- Despre reinceputurile publicităţii şi lipsurile perioadei. De la reclama de 100 de dolari la cea de 100.000 de euro. Care erau cel mai bine vândute produse în raport cu reclamele?
- Produsele Epocii de Aur care au supravieţuit în capitalism, cum s-a întâmplat acest lucru? Reinventarea mărcilor de tradiţie româneşti, acomodarea cu un “nou” public şi o retorică diferită. Despre rezistenţa și rebranding.
- Intrarea pe piaţă a brandurilor străine în raport cu dispariţia brandurilor comuniste.
- Ce vrea publicul în capitalism? Cum a fost modelat stilul de viaţă al romanilor de publicitarii pionieri de după ’89? Despre responsabilitatea creatorilor de audio-vizual în raport cu publicul: consumerismul exagerat
- Revenirea în trend a retoricii publicitare comuniste.
Fondatorii antreprenoriatului românesc- oamenii din spatele brandurilor
Locație: București, 26 octombrie, ora 19.00, AWE Adaptive Work Environment
Subiect: O trecere în revistă a celor mai importante sau interesante aspecte din istoria antreprenoriatului românesc (despre personajele din spatele afacerilor), mai ales cel de la începutul secolului și felul în care au apărut, s-au dezvoltat sau au dispărut unele dintre brandurile și mărcile românești cele mai cunoscute.
Prezentare susținută de: Dumitru Lăcătușu, istoric, Centrul de Consultanță Istorică, și Florian Ciobanu, curator și colecționar „Reclame Vechi Româneşti 1840-1995“.
The Cluj Story: lecții de branding sau despre cum se construiește credibil brandul unui oraș
12 noiembrie 2018, ora 17.00, Casino – Centrul e Cultură urbană Cluj-Napoca
Cel de-al treilea eveniment discursiv din seria celor 3 organizate în cadrul proiectului Made In RO: 100 de ani de branding românesc readuce în prim-plan poveștile de succes ale diferitelor grupuri de inițiativa locală din Cluj-Napoca, care au reușit, prin diverse acțiuni, proiecte și campanii publice și private să transforme orașul într-un brand la nivel local, dar și național, într-un pol regional de dezvoltare, făcându-l mai atractiv pentru turism și investitii private.
Invitați:
Moderator– Viorel Nistor, jurnalist, lector Departamentul Jurnalism al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Dan Clinci, arhitect și Președinte Urbannect, inițiator al proiectului „Orașul Acasă”
Norbert Petrovici, sociolog, conferențiar universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență socială din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”
Stelian Brad, Președinte Cluj IT Cluster, Prof. dr. ing. în cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
Key talking points propuse
- The Cluj story – Ce atrage? Cum a ajuns orașul să aibă cea mai mare dezvoltare din ultimii ani, fiind ales de foarte multe companii pentru investiții, dar și găzduind mulți antreprenori de succes. Este un oras dinamic pentru mai multe sectoare de business, este orașul smart care este în fruntea tării, are același PIB per capita ca Bucureștiul și, nu în ultimul rând, are unul dintre cele mai dezvoltate medii academice din țară.
- Imaginea Orașului – cum se trăiește și cum se vede orașul, cum îl percep clujenii versus cum îl văd străinii, turiștii, oameni din alte orașe sau alte țări proaspăt mutați în Cluj. Ipostaze surprinse ale vieții acestuia. Mit și realitate.
- Despre inițiative comunitare care revigorează cultural și urban anumite cartiere ale orașului, ce înseamnă de fapt “cultura de cartier”? Despre spațiile alternative centrului
- Ce plus-valoare aduc pe piaţa locală hub-urile, acceleratoarele de afaceri şi incubatoarele de antreprenoriat?
- Programe de reintegrare a spațiilor inerte ale orașului prin animarea acestora cu activități culturale și comunitare
- Politicile culturale noi, benefice orașului
world-experience.ro 